A nos amis du triangle polynésien/To our friends of the Pacific

Publié le par Rohutu Noanoa



  Na to Te moana nui a HIVA :

E oaoa te tupu mai ia ite matou e te turu maira te mau taeae no te ao ma'ohi e noho ra na te mau motu. Mai te peu e tia ia outou a haapono mai te tahi hei firi toru mai teie i roto i te api « couronnes » apiti mai i te tahi mau papa'i mana'o turu. Na teie mau firi ta outou e haapono mai e haa papu i to tatou nati raa e te autaea'e raa na nia i to outou ti'araa taata noa anei, taatiraa anei, amuitahiraa anei ...
Ia tapae mai teie mau firi e ta'ai hia atu i ni'a i te hei nui (2km te roaraa) e mau rima hia e te taato'a raa e te mau hoa e tae mai i taua mahana ra.
E pine ato'a hia ta outou mau papa'i i ni'a i te tahi mau paruvai ia ite mata roa hia e te taato'a raa.

Te mau hoa e noho ra i te fenua atea mea huru fifi ia haapono mai i te firi, a papa'i noa mai ia i to outou mau mana'o turu e te here.

A faa tae noa mai ta outou mau firi i teie afata rata nati uira : tahei.ia .tataa@gmail.com



  A nos amis du triangle polynésien :

Nous serons ravis de nous sentir soutenus par nos cousins polynésiens. Aussi, pour ceux qui le souhaitent, nous leur proposons de nous envoyer une tresse à trois brins (voir rubrique « couronnes ») avec un petit mot de soutien. La tresse que vous nous enverrez peut représenter une personne, une association, une famille, une communauté etc...
Les tresses que nous recevrons serons mis bout à bout avec les autres tresses pour former une couronne unique longue de 2 km que ceux présents tiendront main dans la main.
les mots d'encouragement seront affichés sur un panneau afin que tous les participants puissent les lire, une fois le couronnement terminé.

Pour nos amis du reste du monde, nous envoyer une tresse peut être compliqué, aussi un mot de soutien de votre part sera accepté avec gratitude.

Pour expédier une tresse, veuillez nous envoyer un mail à : tahei.ia.tataa@gmail.com


  To our friends of the Pacific:

The support of our Polynesian cousins means a lot to us and we thought that those of you who wish to show your support could send us a piece of lei (wreath) - for more info click on « couronnes » on the top right - , with attached to it a little note so that we will know who it is from. The lei that you'll be sending us can represent a person, a whole group, association, family or community. We will add your lei together with all lei to form a unique 2km long lei that all participants will be holding in their hands. At the end of the "ceremony" we will pin all the cards on a board for all participants to see.

For those not residing in an island, it might be too difficult to send us a piece of lei, so just a support note from you will be gladly accepted

To send us a lei, email us at: tahei.ia.tataa@gmail.com


Add a comment

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article
M
Iaorana Rohutu NoàNoà, Parau òaòa tera tautooraa ta òutou e  faanaho nei. Manaònaò atoà na vau i te parau no teie fenua. Mauruuru roa, Michel Yieng Kow, faaipoipohia ia Maria GAUGUIN. Danemark
Répondre
W
Tahei ia TataaWaihoroi ShortlandTena koutou e tiaki mai na i nga tapu o o tatou tupuna kua nunumi ki tua o Paerau, ki te huinga o o te Kahurangi. Tenei matou o Aotearoa nei e tuku atu i nei i te komuri aroha ma runga i nga kare kawe korero o te Moananui a Kiwa. He mea tenei e mau tonu ai nga here tuku iho i waenga i a tou nga uri o ratou kua ngaro ki te Po.Let no-one be mistaken about the bonds that bind us to a world that lies beyond the realms of this earthly exsistence. The pathway of souls, Te Ara Wairua, that determines our journey to the gathering place of all of Polynesia is the most sacred of trusts left to us by our antecedents. Maintaining their physical and esoteric integrity is a duty we owe to ourselves as the first Nations of the Pacific, to our forbears and to the generations yet to come. Any action that impedes that journey, desecrates the portals that must be traversed is an abrogation that must be condemned by all who draw solace from the well-spring that is our cultural heritage as people of the Pacific.No reira ka whakamau atu matou i tenei pito o Te Moana nui a Kiwa a te haora kua whakarite, a te ra kua tohia, kia kotahi atu o tatou whakaaro, o tatou whatumanawa, o tatou ngakau me o tatou hinengaro ki te hiki ake i te kaupapa, me te kii;Me mutu i konei, Koutou te takahi i nga tapu o o matou tupuna, he kai to whare na te weri, na te pungawere, he mate mou kei muri, waiho.Naku noa na Te Waihoroi Shortland mo taku whanau, aku karanga hapu o roto i Ngatihine me Te Aupouri. Me aku karangatanga whanui puta noa i te Ao Maori, i Aotearoa nei.
Répondre
T
Ia ora na to Tahiti Nui, Kura ora to te kaiga, Aroga to Ma'areva, Ka'oha Nui to te Henua Enana, a fari'i mai i te hei o te here e te tapa'o o te aroha mai roto mai i te ho'e ta'ata tumu, te ho'e ta'ata 'ai'a no teie fenua. No roto mai au i te 'opu hui ari'i no Papara oia ho'i te taura hui ari'i no TEVA, o 'Opuhara to'u Tupuna.Te ti'a atu nei au i teie taime nei na ni'a i to'u ti'ara'a huiari'i no TEVA i Papara.O vai te ta'ata i roto i teie nei ao e 'aua ha'ati nei ia tatou e mauruuru ia rave'inohia i to na iho 'utuafare, to n'a iho taura ta'ata, to na iho 'opu feti'i, to na iho mau tupuna, to na iho fenua tumu, teie vauvau tei fanau ia na e to na iho tumu. O vai teie ta'ata e fa'aea mu noa i mua i te tahi mau 'ohipa tano 'ore e te ti'a 'ore.O taua ia! O taua to'u tae'ae iti o tei here i teie fenua. O taua tei fanauhia i ni'a i teie vauvau. O taua te ta'ata tumu no teie vauvau, mai te peu e fari'i noa taua i teie huru fa'anahora'a.  A ti'a ana'e i ni'a, a hume i to maro, te maro o te mau hui ari'i, te maro tea e te maro 'ura, a ha'a, a rohi, a tutava ana'e i te piti 'ahuru ma ho'e no mati, no te fa'a'ite i to taua mana'o pato'i i mua i teie mau ta'ata aore to ratou e tumu o tei mana'o ra e patu i ta ratou mau hotera. E 'arora'a teie i rotopu i te ta'ata tumu o teie fenua e te feia 'ona. Te moiha'a o te ta'ata tumu, oia ho'i to na ta'amura'a, to na natira'a, to na ta'atira'a i teie fenua tei 'ore e mutu e, e hope. E vai noa teie taura a tau e a hiti noa atu. Te fenua, e vauvau teie o tei rahuhia mai te tau a u'iu'i mai a, e vai noa teie vauvau mai teie nei e a muri noa atu. 'Are'a ra te moni, e tahe o na, e pau, 'aita o ia e vai mai te fenua ra te huru.Ua mo'ehia i teie mau 'ona i te tahi 'ohipa faufa'a roa, te faufa'a tei roto i te fenua e 'ere i roto i te moni. Parau mau, te vai ra te parau no 'imira'a faufa'a, te parau no te ratere, te parau no te fa'ahotura'a i teie fenua. Teie ra, ua mo'ehia pa'i i te ani na mua roa 'ino i te mana'o o te ma'ohi, tei hea o ia i te vaira'a i roto i teie mau 'opuara'a, e aha to na parau a nanahi, e aha te parau no to na iho hiro'a, e te vai e te vai atu ra. I roto i te rahira'a o te mau 'opuara'a hotera, ua mo'ehia i te fafa i te mana'o o te ta'ata tumu o teie fenua, mai tei ravehia i te hotera i Nu'uroa ('aita vau e fa'ahiti atu i te i'oa, ua 'ite ra tatou o vai ra). 'Aita roa atu te mana'o o te ta'ata i tau'a noahia, 'aita roa to taua parau i tau'ahia, 'aita roa atu te parau o te marae no tera ra tau i ha'apa'o noahia. No reira, ia taua e hi'o i teie huru ravera'a, e fari'i noa ia taua, e mata'ita'i noa ia taua ia vera ma ia rave noa ratou i ta ratou mau 'opuara'a ma te 'ore e ha'afaufa'a i to taua parau e te parau o to taua mau Tupuna, to taua mau Taura, to taua mau Tuputupua. Ia'u iho nei, 'aita roa atu vau e nehenehe e vaiho noa ia ratou ia tomo noa i roto i to'u iho 'utuafare ma te fa'atura'ore i to'u iho mau feti'i. Te pato'i 'u'ana atu nei au i teie huru ravera'a a te MONI, e parau pa'i te papa'a na roto i to ratou reo "Le monopole financier,  la Mondialisation, la Modernité, le développement touristique, etc, etc." Oui mais à quel prix? Notre terre nourricière relève-t-elle seulement de l'aspect folklorique? Est-elle seulement un moyen économique aux yeux de ces grands investisseurs, représente-t-elle seulement une question de rentabilité, de solvabilité financière. Si telle est la conception de la terre de ces investisseurs hoteliers (ou autres) je peux vous dire que je ressens une grande tristesse dans mes tripes. Je ne peux pas admettre que l'on puisse laisser notre terre être traité de la sorte, c'est notre terre et notre mère nourricière. Elle nous a tout donnée, elle nous donne tout et elle continuera toujours à nous donner autant. Je trouve dommage que ces personnes doués d'une si grande intelligence, aussi grande que la taille de leur propre cervelle, puisse se permettre de vouloir faire un tel projet sur un LIEU d'une sacralité culturelle, identitaire, légendaire, mythique, prétextant le principe d'une croissance économique locale et du développement touristique local. Mon oeil, ces gens d'aucun scrupule ne pensent qu'à une chose: l'argent, le fric, le flouz, el pesos, el pecetas. Point barre. Alors moi, je serai là, je protesterai dans la paix mais en toute puissance et fermeté d'esprit. J'aime ma terre, j'aime mon île, j'aime mon pays. Je veux que mon pays se développe mais pas à n'importe quel prix et surtout pas en dénigrant totalement les autochtones.  
Répondre
L
Ia ora na e  Maruuru i te titauraa. Tei Vaihi nei ra vau i te taime o to outou farereiraa, rave rahi ta'u ohipa haapiiraa i o nei, e no reira, eita ia'u e nehenehe ia haere atu i Tahiti. Faaitoito ia outou. Te aroha ia rahi no Vaihi mai.
Répondre
D
My heart and spirit will be therelove
Répondre